Poliția de Frontieră Română anunță că, începând cu data de 20 august a.c., intră în vigoare Legea 247/2023, care completează Legea 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate.
Astfel, cetăţenii români minori care au împlinit vârsta de 16 ani pot călători în străinătate neînsoţiţi, cu acordul părinţilor ori al reprezentanţilor legali, în condiţiile prezentei legi.
Concret, minorul care a împlinit vârsta de 16 ani, titular al unui document de călătorie individual sau, după caz, al unei cărţi de identitate, cărţi de identitate simple sau cărţi electronice de identitate, poate să se deplaseze în străinătate neînsoţit, în următoarele trei situaţii:
În funcție de scopul declarat la ieșirea din țară, minorul care a împlinit vârsta de 16 ani, trebuie să prezinte la controlul de frontieră anumite înscrisuri.
Informațiile complete sunt disponibile în comunicatul de presă al instituției, aici.
Institutul Limbii Române scoate la concurs următoarele posturi de lector de limba română din statul de funcții al lectorilor I.L.R.:
1. Universitatea York, Toronto, Canada, poziția 1
2. Universitatea „V. Brusov” din Erevan, Republica Armenia, poziția 12
3. Universitatea de Limbi Străine din Baku, Republica Azerbaidjan, poziția 14
4. Universitatea Tehnologică din Limassol, Republica Cipru, poziția 20
5. Universitatea Delhi, Republica India, poziția 32
6. Universitatea de Stat din Comrat, Republica Moldova, poziția 42
7. Universitatea din Novi Sad, Republica Serbia, poziția 48
8. Institutul Pontifical Oriental, Sfântul Scaun, poziția 55
9. Universitatea Columbia, New York, Statele Unite ale Americii, poziția 57
Perioada: determinată, de 12 luni de la data începerii activității la post în anul universitar 2023/2024, cu posibilitatea prelungirii contractului, anual, până la maximum 36 de luni.
Calendarul concursului:
Proba I - Evaluarea dosarelor de concurs
a. depunerea dosarelor în format tipărit şi electronic (CD sau DVD, sau stick), la sediul Institutului Limbii Române, direct sau prin intermediul serviciilor poștale sau de curierat – data limită: 08.09.2023, ora 12.00
b. evaluare dosare și afișare rezultate: 11.09.2023
c. depunerea contestațiilor: 12.09.2023
d. afișarea rezultatelor după contestații: 13.09.2023
Proba a II-a- Interviu
a. susținerea interviului: 19.09.2023
b. afișarea rezultatelor: 19.09.2023
c. depunerea contestațiilor 20.09.2023
Afișarea rezultatelor finale: 21.09.2023
Informații complete despre cerințele generale și specifice, descrierea posturilor, salariu și documentele necesare pentru depunerea dosarului de concurs sunt disponibile în anunțul ILR publicat aici.
Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române” (DOOM), elaborat la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, se poate consulta acum și online, liber și gratuit, accesând adresa https://doom.lingv.ro/.
Acest dicționar este un instrumentul normativ care recomandă cum trebuie să se scrie, să se pronunțe și să se utilizeze corect gramatical cuvintele limbii române literare actuale.
Varianta digitală cuprinde peste 65.000 de articole redactate conform normelor oficiale în vigoare, așa cum au fost stabilite în cea de-a treia ediție (DOOM3), tipărită în 2021 la Editura Univers Enciclopedic.
Conform https://doom.lingv.ro/, dicționarul se adresează tuturor celor care vor să se exprime corect în scris și oral, interesați de problemele de cultivare a limbii, contribuind astfel la folosirea unitară a limbii române literare.
Specificul acestui dicționar normativ reiese fără echivoc din componentele titlului. Astfel, componenta ortografică se reflectă în înregistrarea formelor corecte ale cuvintelor, în conformitate cu normele ortografice actuale, inclusiv cu Hotărârea Academiei Române din 1993 privind utilizarea lui â în interiorul cuvintelor și scrierea unor forme ale verbului a fi (suntem, sunteți, sunt).
Informațiile ortoepice privesc atât pronunțarea corectă a cuvintelor în privința cărora pot exista ezitări (rostirea cu hiat sau diftong, neconcordanța dintre scrierea și pronunțarea unor cuvinte în virtutea aplicării principiului etimologic, transcrierea fonetică a neologismelor neadaptate etc.), cât și marcarea accentului pentru toate cuvintele (cu excepția celor monosilabice) și rostirea cuvintelor în tempo lent sau rapid. Norma ortoepică este mai permisivă decât cea ortografică, astfel că în practica vorbirii sunt acceptate unele variații libere, care nu sunt consemnate în general în dicționar.
Profilul morfologic este dat de încadrarea cuvântului într-o clasă lexico-gramaticală, dar mai ales de înregistrarea formelor flexionare ale cuvintelor: fie a întregii paradigme a unui cuvânt, fie cu precădere a formelor cu alternanțe sau care pot fi greșit folosite. Fiind destinat în special elevilor și profesorilor, dicționarul urmează normele morfologice atât din GALR I, cât mai ales din GLRG, care reflectă programa școlară actuală.
Încă de la a doua ediție, dicționarul a inclus și o componentă stilistică, prin consemnarea restricțiilor de uz în cazul cuvintelor învechite, regionale, familiare etc., care nu aparțin limbii literare actuale sau care nu se pot norma, dar se întâlnesc în diferite situații de comunicare ori tipuri de texte.
DOOM nu are decât implicit o latură corectivă, întrucât nu sunt menționate variantele respinse de normă; unele abateri, forme și construcții considerate greșite sunt semnalate în Studiul introductiv.
De asemenea, fiind un dicționar de forme, dicționarul nu cuprinde și definițiile cuvintelor înregistrate, pentru care ar trebui consultat bine-cunoscutul Dicționar explicativ al limbii române (DEX).
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunță finalizarea procesului de selecție a studenților cetățeni străini care provin din state din afara spațiului Uniunii Europene și acordarea a 500 de burse de studiu, în cadrul Programului anual de burse oferite de statul român, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, cu sprijinul Ministerului Educației, începând cu anul universitar 2023-2024.
Numărul mare de solicitări depuse pe platforma StudyinRomania în perioada 15 decembrie 2022 – 1 martie 2023 (50.858 de cereri) evidențiază tendința ascendentă a candidaturilor care a marcat ultimii ani (959 de candidaturi pentru 2020-2021, 4.593 de candidaturi pentru 2021-2022, 44.733 de candidaturi pentru 2022-2023) și interesul tot mai mare al studenților străini de a beneficia de oferta educațională a universităților românești.
În procesul de selecție au fost avute în vedere atât criterii legate de excelența academică, diversitatea geografică și echilibrul de gen, cât și obiectivele de politică externă ale României în relație cu statele de proveniență ale candidaților. Cei 500 de bursieri selectați provin din 116 state de pe 5 continente. Un procent semnificativ de burse a fost acordat studenților din Africa Sub-sahariană (46,4%), urmată de Asia de Sud și de Est (11,8%), America de Sud (8,4%), America Centrală (7,8%), Caucaz și Asia Centrală (5,4%), Orientul Mijlociu (5,2%), Caraibi (4,6%), Africa de Nord (3,8%), Golful Persic (3,6%) si respectiv restul regiunilor (3%).
288 de burse au fost acordate pentru studii de licență, 202 pentru studii de master și 10 pentru studii doctorale în domenii diverse precum inginerie, informatică, administrarea afacerilor, agronomie, finanțe, economie, relații internaționale și studii europene, cinematografie și media, psihologie.
Comunicatul de presă integral este disponibil pe site-ul MAE, aici.
Fotografiile utilizate pe platformă au fost realizate în proiectul Româna împreuna, proiect cofinanțat de DRP
