Interviu Bianca Biro - Co-Founder, Educational Partnerships EDUSTUDIO

1.    De când si de unde ați plecat din România? Unde locuiți acum și cu ce vă ocupați? – scurtă prezentare

Sunt în Finlanda din anul 2006. Am plecat din Timișoara, împreună cu soțul meu, doream să muncim și să locuim în Finlanda pentru un an, să descoperim o nouă cultură însă în final am rămas aici. În prezent coordonez activitățile asociației Edustudio Helsinki și platforma cu materiale educaționale www.zmeisorii.ro Sunt profesoară de franceză și română în Helsinki.

2.   Cu ce sfaturi ați plecat de acasă (de la familie, prieteni, școală, comunitate) și în ce măsură v-au ajutat pe parcursul vieții? Le-ați transmis mai departe? Dacă ne puteți da un exemplu.

Sunt originară din Bistrița și de acolo am plecat la universitate în Timișoara. Am studiat un an și în Belgia printr-o bursă Erasmus. Plecarea de acasă s-a întâmplat treptat și cred că pentru tinerii din ziua de azi, este naturală dorința de a descoperi locuri și culturi noi. Valorile preluate de acasă sunt cele cu care m-am format în familie și în mediul în care am crescut: ospitalitatea, dragostea de natură și dragostea de limba și cultura română.

3.   Ce valori v-au ghidat până acum în viață?

Una din valorile în care cred foarte mult este aceea de a contribui în bine la tot ceea ce există în jurul tău, de la familie, prieteni, comunitate, la natură și la mediul educațional.

4.   Ce tradiții păstrați în familie/comunitate? Aveți vreo sărbătoare românească preferată?

Tradițiile și sărbătorile românești devin și mai importante, odată ce te afli într-o țară nouă. Sărbătoresc împreună cu familia și în comunitate mare parte din tradițiile românești. O sărbătoare preferată este Moș Nicolae, pentru că această sărbătoare nu există în Finlanda. Copiii mei sunt foarte fericiți pentru că pot sărbători tradiții din ambele culturi.

5.   V-ați implicat în activitatea comunității românești din țara în care locuiți acum, cum? Sau dacă nu, de ce?

Da, am fost oarecum inspirată și de faptul că Finlanda este țara cu cele mai multe asociații din lume. Majoritatea finlandezilor contribuie într-un fel sau altul prin voluntariat la diferite cauze. Mi-am dorit o comunitate de limba română activă, care să ofere noii generații sentimentul de a aparține și mândria de a proveni dintr-o cultură atât de bogată. Am avut norocul să întâlnesc în comunitatea din Finlanda mulți oameni care și-au dorit același lucru. Împreună am organizat ateliere și evenimente în limba română pentru copiii și familiile din Helsinki. În plus, prin intermediul proiectului Româna Împreună www.romanaimpreuna.ro - o platformă educațională cu resurse educaționale de calitate, ne-am conectat și cu alte comunități vorbitoare de limba română de peste tot din lume.

6.   Ați cerut vreodată ajutorul acestei comunități și în ce măsură v-a ajutat?

Am o colaborare foarte bună cu familiile din comunitatea românilor și a moldovenilor din Finlanda și cu Ambasada României la Helsinki. Vorbitorii de limba română sunt dornici să se întâlnească, însă uneori perioada din viață în care ești părinte și nu ai foarte mult sprijin în jurul tău îți limitează posibilitatea de a face muncă voluntară sau de a fi foarte activ în comunitate.

7.   Participați constant la activitatea acestei comunități? Vi se pare importantă?

A fi activ în comunitatea din care faci parte este foarte important. În prezent predau un curs de limba română în Helsinki pentru școlari, acest curs face parte din curriculumul școlar finlandez ca și curs opțional de limbă maternă. Copiii și tinerii cu care lucrez sunt absolut fantastici și mă bucur că pot să îi ajut să păstreze legătură cu România, să simtă că aparțin unei comunități și să fie mândri de lucrul acesta. Sprijin de asemenea organizarea de ateliere pentru familii cu copii preșcolari. Cu toate acestea, am deseori sentimentul că nu facem suficient pentru noua generație - de exemplu nu există încă un curriculum în limba română pentru copiii și tinerii din afara României, și nici suficiente resurse educaționale care să răspundă intereselor și nevoilor lor. Lipsa unui program coerent de educație în limba română în afara României este o mare pierdere pentru comunități și pentru România, dacă ne gândim la numărul mare de copii care se află în afara României. Comunitățile din afara României nu pot supraviețui fără limba română.

8.   Cum v-ați acomodat în țara in care locuiți acum? Care a fost cel mai important obstacol și ce v-a ajutat să-l depășiți?

Mă simt acasă în Finlanda, m-am format ca adult aici și împărtășesc respectul finlandezilor pentru importanța educației. Iubesc natura din Finlanda, pădurile și lacurile, mormanele uriașe de zăpadă și zilele lungi de vară, sauna, cafeaua finlandeză și pâinea neagră de secară. Limba finlandeză m-a îmbogățit cu noi moduri de a simți și de a gândi. Lipsa familiei apropiate este un obstacol, mai ales atunci când ai copii mici. Din fericire, am prieteni aici și în plus încercăm să călătorim în România.

9.   Care ar fi cea mai mare diferență culturală pe care ați sesizat-o?

În Finlanda copiii sunt încurajați să fie independenți, să aibă o opinie și să reflecte asupra modului în care învață, se comportă sau se implică într-un hobby. Sentimentul de părinte este acela de a fi un copilot, într-o mașină de curse condusă de copilul tău. Deciziile și traseul este asumat de copii și le aparține.

10.   Ce vă încarcă cu bucurie, energie, vă motivează să mergeți mai departe pe drumul pe care l-ați ales?

Ultimii doi ani au fost dificili pentru toată lumea, însă focusarea pe lucrurile pozitive din jur este un lucru care mă ajută. Am avut norocul fantastic de a cunoaște oameni minunați aici și de a stabili prietenii pentru viață.

11.   Cum păstrați legătura cu România/ cu familia & prietenii din România?

De-a lungul anilor am pierdut din păcate legătura cu prietenii din România, însă cu familia ne sunăm și ne vizităm ori de câte ori putem.
Sper să am posibilitatea să continui munca în domeniul educației în limba română, în special în domeniul creării de material educațional de calitate. În ultimii doi ani am publicat în România, în colaborare cu editura Didactica Publishing House, seriile de cartonașe Zmeișorii, cu activități în limba română inspirate din educația finlandeză și două platforme digitale complexe: Ghiozdanul din pădure și Scrie corect cu Zmeișorii - create pe o platformă de tip e-learning finlandeză, cu sute de activități digitale minunat ilustrate de Alexandra Vorobjeff și cu un conținut pedagogic de înaltă calitate, creat împreună cu Raluca Cenan-Niemi. Sperăm ca această colaborare să continue și să reușim să aducem pe piața din România noi resurse educaționale.

12.   Vă gândiți să vă mai întoarceți în țară? Da sau nu – de ce?

Colaborez frecvent cu parteneri din domeniul educației din România. Nu am în plan să revin în România în momentul de față. Mă simt în mod egal cetățean român și finlandez și voi continua să locuiesc în Finlanda pentru mult timp, însă nu știu dacă pentru toată viața. Desigur, nimic nu se compară cu toamna din țara natală și sper să ajung cât mai des și în România.

13.   Când vă gândiți la România ce cuvânt/expresie vă vine prima dată în minte care să concentreze toate emoțiile și sentimentele dumneavoastră?

Copilărie.